Te-am văzut aseară-n vis,

Ce sentiment de nedescris.

Te-am purtat la mine în gând

Ca să îmi fie dorul mai plăpând.

Dar ce sentiment aprins

Când te privesc la mine în vis.

În ale tale brațe m-ai cuprins,

Iubirea noastră atunci a învins.

Și așa la mine în vis

Era mai frumos ca-n paradis.

Imediat cum m-ai atins,

Un fior profund m-a săgetat,

Tu mă doreai cu adevărat.
 

Acolo ai fost doar al meu,

Acolo îți eram îndeajuns doar eu.

Și simțeam că nu-i real,

Era un sentiment fără de egal.

Când de mână m-ai luat

Și în ochii mei mi te-ai uitat,

Chiar și în vis am simțit acel tremurat

Și de plăcere am murmurat.

Aveam în brațe cea mai de preț avere,

Eu îți eram cea mai dulce mângâiere.

Acolo mă voiai pe mine,

Acolo eram suficient de bună pentru tine.

Și totul era minunat,

Dar într-o secundă visul meu s-a spulberat

Când realitatea m-a înconjurat,

Căci dimineața m-a acaparat.

Când de lumina afară s-a crăpat,

Zorii zilei au venit și mi te-au luat.

Visul meu frumos s-a terminat.

Și atunci pe loc aș fi preferat

Că aseară să fi avut cel mai crud coșmar,

Dar în realitate tu să fi tot ce am.
 

Iar când ochii speriată să fi deschis,

De sentimentul fricii sufletul fiindu-mi cuprins,

Să mă trezesc lângă tine

Liniștindu-mă tu că acum totul e bine.

Căci așa e invers,

Și vers după vers realizez

Cum realitatea e cel mai crud coșmar,

Căci pe tine acum tot nu te mai am.

M-am trezit din dulcele meu vis

În care ne iubeam,

În prezentul amar în care după tine încă tânjeam.

În vis cu foc te sărutam,

În realitate după tine suspinam.

Și uite așa am rămas cu sentimentul din vis,

Părea atât de real când în brațe m-ai prins.

Căci mă bântuie sentimentul ăsta greu de descris

Cu care am rămas în zadar după cel mai frumos vis,

Păcat că în realitate iubirea noastră s-a stins.

Aș fi preferat că visul să îmi fie coșmar,

Iar realitatea să fie ce visam,

Ca de la rău să mă trezesc la bine,

Dar cum nu te am pe tine,

Pot să visez cât de frumos,

Dar când deschid ochii,

Sufletul îmi e fărâme, pe jos.

Să fi visat cu un strigoi,

Să mă trezesc și să mă săruți tu apoi cu buze moi.

Să îmi spui că nu-i real,

Căci lângă tine dispare orice coșmar.

Că mă vei apăra tu de toate

Și pot să dorm liniștită la noapte.

Dar aici tu nu mă iubești,

Aici tu nu mă dorești,

Aici e lumea mea și tu nu faci parte din ea.
 

Am să mă culc acum înapoi,

Vreau să merg în lumea unde suntem noi,

Amândoi, iubindu-ne ca niște eroi.

Dar dimineața mi-a luat această magie

Și m-a lăsat să mă scufund în a mea agonie.

Aștept să vină noaptea înapoi

Să pot să visez din nou la noi.

Și să te găsesc la mine în vise

Unde promisiunile tale încă stau aprinse.